Interviuri

Interviu Julio Iglesias: „Pur şi simplu m-am îndrăgostit de acest oraș!”

de Raluca  | miercuri, 22 aprilie 2015 |  7 Minute

Cel mai iubit artist latin al tuturor timpurilor se reîntoarce în inima Ardealului după mai bine de 7 ani de absență. Însuși artistul a ales acest oraș drept locație, afirmând că îl leagă foarte multe amintiri plăcute din Cluj și a rămas profund impresionat de căldura cu care l-a întâmpinat publicul în trecut.

În rândurile de mai jos vă invităm să descoperiți un om cu un suflet deosebit, un artist complet ale cărui melodii au fermecat (și continuă să o facă) generații întregi de romantici:

1. Care este secretul minunatelor concerte pe care le pregătiţi cu atât de multă pasiune?
   Julio Iglesias: Mulţumesc. Cred că secretul e chiar pasiunea în sine. Câtă vreme simţi acea emoţie puternică pentru muzică, câtă vreme inima şi mintea îţi sunt interconectate, e uşor să mergi mai departe. Cea mai mare bucurie a mea este să văd publicul fericit, la finalul concertului.
2. Cu ce gen de public vă simţiţi mai în largul dumneavoastră? Cu cel liniştit sau cu cel mai dinamic, mai gălăgios…
   Julio Iglesias:Întotdeauna mi-a plăcut să comunic cu publicul. Un concert nu înseamnă doar a cânta, ci şi a crea o legătură specială cu cei care vin să te vadă, pe baza emoţiilor evocate de muzică.
3. Aveţi vreun regret în ceea ce priveşte cariera dumneavoastră? Sau viaţa de familie?
   Julio Iglesias: Da, am, dar prefer să nu mă gândesc la regrete. Este important să înveţi din greşeli, dar nu să trăieşti în trecut. Regret, de exemplu, că nu am petrecut mai mult timp cu cei trei copii mai mari ai mei, fiica mea Chábeli şi fiii mei Julio Junior şi Enrique, atunci când erau mici. Călătoream foarte mult, eram în turnee, şi nu am putut să petrec împreună cu ei pe cât de mult timp mi-aş fi dorit. Am încercat să schimb asta cu cei cinci copii ai mei mai mici, aşa că întotdeauna merg acasă când am câteva zile libere între două concerte.
4. Dacă aţi privi înapoi la parcursul dumneavoastră ca om… ca artist, aţi schimba ceva?
   Julio Iglesias: Viaţa a fost extrem de generoasă cu mine. După accidentul de maşină pe care l-am avut la 20 de ani, am fost semi-paralizat pentru un an şi jumătate iar doctorii spuneau că nu voi mai putea merge vreodată. Totuşi, viaţa mi-a dat o a doua şansă. Sunt recunoscător pentru tot ceea ce am.
5. Cum vă petreceţi timpul liber? Care sunt pasiunile dumneavoastră?
   Julio Iglesias: Am o viaţă activă, nu îmi iau niciodată concediu. Când nu sunt în turneu, stau acasă, cu familia mea. Petrec multe ore în studioul de înregistrări, re-înregistrând cântecele mele cu tehnologii de sunet noi, moderne, sau lucrând la un nou album, precum cel care va fi lansat în curând. Îmi place de asemenea să înot, să fac plajă, să iau prânzul şi cina împreună cu soţia mea şi cei cinci copii ai noştri sau cu prietenii apropiaţi.
6. Un sfat pentru tinerii artişti?
   Julio Iglesias:Ştiţi, nu îmi place să dau sfaturi. Toată lumea îşi cunoaşte propriile circumstanţe, deprinderile şi obiectivele mai bine decât oricine altcineva şi, pornind de aici, poate să ia cele mai adecvate decizii pentru cariera sa. Aş spune doar că e important înveţi în continuu şi să ai standarde înalte de calitate în ceea ce faci.
7. Care este cea mai dragă amintire a dumneavoastră din România?
   Julio Iglesias: Am multe amintiri frumoase din România; e greu să aleg doar una. Primele mele amintiri sunt legate de Braşov şi de dragul meu prieten, Valeriu Lazarov. El m-a adus pentru prima dată în România în 1969, când am concurat la Festivalul Cerbul de Aur. A fost primul meu festival din afara Spaniei şi eram foarte încântat. Am mers la Braşov în februarie sau martie, şi era aşa de frig… Nu eram obişnuit cu temperaturi aşa de joase. (Râde).
8. De ce aţi ales să susţineţi un concert şi la Cluj? Ce anume vă leagă de acest oraş?
   Julio Iglesias: Am cântat la Cluj, pentru prima dată, în 2008. Pur şi simplu m-am îndrăgostit de oraş. Nu am avut ocazia să văd prea mult din el, pentru că am stat destul de puţin în acel an (a trebuit să plecăm imediat după concert către următorul oraş din turneul mondial), însă timpul petrecut la Cluj a fost suficient ca să văd că oraşul are un farmec aparte, clădiri frumoase şi, cel mai important, oameni minunaţi.
9. Care este locul dumneavoastră preferat din Cluj?
   Julio Iglesias: Câtă vreme simt dragostea oamenilor, mă simt minunat oriunde. Pentru mine, oraşele care îmi plac nu ţin în mod necesar de a fi într-un loc anume, ci de a te simţi binevenit. Ar trebui să spun şi că aştept cu nerăbdare să văd Sala Polivalentă, unde va avea loc concertul, pentru că mi s-a spus că este o sală nouă, uimitoare.
10. Un mesaj pentru publicul clujean care abia aşteaptă să vă întâlnească!
    Julio Iglesias: Sunt cu adevărat fericit să mă întorc la Cluj şi să cânt pentru dumneavoastră! Vă mulţumesc foarte mult pentru că mi-aţi dat şansa să mă întorc după 7 ani. Vă trimit tuturor o îmbrăţişare şi de abia aştept să vă întâlnesc la Sala Polivalentă pe 22 mai. Toată dragostea mea pentru toţi clujenii şi pentru restul Transilvaniei

English version

1. What is the secret of the wonderful concerts you have been preparing with such passion?
   Julio Iglesias: Thank you. I think the secret is passion itself. As long as you feel that strong emotion for music, as long as your heart and brains are interconnected, it´s easy to go on. My greatest joy is to see the audience happy, at the end of the concert.
2. What kind of audience do you feel most at ease with? A quiet one or one that is more dynamic, more noisy…
   Julio Iglesias: I´ve always liked to communicate with the audience. A concert is not only about singing, but also about setting up a special connection with the people who came to see you, based on the emotions the music raise.
3. Do you have any regrets in what your career is concerned? Or your family life?
   Julio Iglesias: Yes, I do, but I prefer not to focus on regrets. It´s important to learn from the mistakes, but not to live in the past. I regret, for instance, not having spent more time with my three older children, my daughter Chábeli and my sons Julio Junior and Enrique, when they were little. I was travelling a lot, on tour, and I could not be with them as often as I would have liked. I´ve tried to change that with my five little children, so I always travel at home, when I have some days off between one concert and another.
4. If you were to look back on your journey as a person…. as an artist, would you change anything?
   Julio Iglesias: Life has been very generous with me. After the car accident I had, when I was 20, I was semiparalyzed for one year and a half and the doctors said that I would never be able to walk again. Nevertheless, life gave me a second chance. I´m grateful for everything I got.
5. How do you spend your free time? What are your hobbies?
   Julio Iglesias: I have an active life, I never go on holidays. When I´m not on tour, I stay home, with my family. I spend many hours in the recording studio, re-recording my songs with the new, modern sound technologies, or working on a new album, like the one which will be released soon. I also like to swim, to sunbathe, to have lunch and dinner with my wife and our five kids or with good friends.
6. A word of advice for the young artists?
   Julio Iglesias: You know, I don´t like to give advice. Everybody knows his own circumstances, his skills and goals better than anyone else and, based on this, he can make the most appropriate decisions for his career. I would just say that it´s important to keep learning and to have high quality standards in your work.
7. What is your most cherished memory of Romania?
   Julio Iglesias: I have many beautiful memories related to Romania; it´s difficult to choose only one. My first memories are about Brasov and my dearest friend, Valeriu Lazarov. He took me for the first time to Romania, in 1969, when I competed at the Golden Stag Festival. It was my first festival out of Spain and I was very excited. I went to Brasov in February or March and it was so cold… I was not used at all to such low temperatures. (Laughs)
8. Why did you choose to have a concert in Cluj as well? What ties you to this city?
   Julio Iglesias: I performed in Cluj, for the first time, in 2008. I simply fell in love with the city. I did not have the opportunity to see much of it, because I had quite a short stay that year (we had to leave immediately after the concert to the next city of the world tour), but the time I spent in Cluj was enough to see that the city had a special charm, beautiful buildings and, most of all, wonderful people.
9. What is your favourite place in Cluj?
   Julio Iglesias: As long as I feel people´s love, I feel great anywhere. For me, the cities I like are not necessarily about being in a specific place, but about feeling welcome. I should also say that I´m looking forward to see Sala Polivalenta, where the concert will take place, as I´ve been told that it´s a new, amazing, hall.
10. A message for your fans from Cluj who can hardly wait to meet you!
    Julio Iglesias: I am truly happy to come back to Cluj and sing for you! Thank you so much for giving me the opportunity to return after 7 years. I´m sending you a big hug and I can´t wait to see you at Sala Polivalenta, on May 22nd. All my love, to all the people in Cluj and the rest of Transylvania!

Julio Iglesias: „Cu românii mi-a fost întotdeauna foarte uşor să comunic. Avem un dialog al sufletelor“

PUBLICAT DE  Raluca  pe 10.06.2014

La 70 de ani, Julio Iglesias trăieşte cu aceeaşi pasiune pe scenă. Artistul are o legătură specială cu românii, nu numai pentru faptul că Valeriu Lazarov a fost unul dintre mentorii săi, ci şi pentru că a susţinut numeroase concerte la noi în ţară. Cântăreţul va aduce din nou energia latină în faţa publicului român, în cele trei concerte pe care le va susţine aici: Mamaia (19 iulie), Galaţi (20 iulie) şi Sala Palatului din Bucureşti (22 iulie).

„Adevărul“: Aţi susţinut multe concerte în România, de-a lungul anilor. Ce vă amintiţi în mod special despre primul, pe scena Festivalului Cerbul de Aur, de la Braşov?

Julio Iglesias: Am cântat deja de 13 ori în România. Iubesc această ţară şi am nenumărate amintiri frumoase legate de ea. În 1969, când Valeriu Lazarov, prietenul meu de suflet de care îmi este nespus de dor, m-a adus la Braşov, eram la prima participare la un festival din străinătate. În 1968 câştigasem în Spania Festivalul de la Benidorm, unde m-am lansat. Îmi amintesc că era foarte frig la Braşov, pentru că era prin februarie sau martie, şi că am avut emoţii mari, mai ales că regulamentul cerea şi interpretarea unei piese româneşti. Am ales cântecul „Ale tale“.

Ce a însemnat Valeriu Lazarov pentru dumneavoastră?

De la Valeriu am învăţat foarte multe. Am colaborat adesea în Spania, în perioada în care el lucra pentru Televiziunea Spaniolă. Era un profesionist de excepţie, foarte exigent şi cu un talent înăscut pentru televiziune. Lui îi datorez primul contact cu România şi multe lucruri esenţiale pe care mi le-a transmis, legate de profesie.

Aveţi vreo amintire specială din România?

Cea mai frumoasă amintire este dragostea cu care românii m-au înconjurat ori de câte ori am cântat pentru ei.

Aţi revenit aici şi după căderea comunismului. Ce schimbări aţi observat?

Îmi amintesc că, în 1969, la Braşov, am fost cazat la hotel într-un corp alocat străinilor, unde românii nu aveau acces. Vedeam că unii oameni ar fi vrut să vina să schimbe câteva vorbe cu noi, dar exista o teamă. Apoi, m-am întors în 1999, la Bucureşti, iar în 2007 am petrecut două săptămâni în România, fiindcă am avut cinci concerte la Sibiu, Bacău, Timişoara, Bucureşti şi Constanţa. România a evoluat mult. Şi anul trecut, când am revenit la Bucureşti, am văzut o schimbare în bine faţă de 2012. Aveţi o capitală frumoasă, cu bulevarde largi, cu multe clădiri cu o arhitectură deosebită. Pe de altă parte, Sibiul şi împrejurimile sale verzi mi-au amintit de Galicia, regiunea din nordul Spaniei de unde era tatăl meu.

Românii, spaniolii, italienii au toţi o descendenţă latină. Aţi observat vreo trăsătură aparte la publicul român?

Ca latini, avem în comun multe trăsături: pasiune, sensibilitate, romantism, emoţia profundă pe care ne-o trezeşte în suflet un cântec sensibil. Cu românii mi-a fost întotdeauna foarte uşor să comunic. Nu ştiu limba română, dar există un dialog al sufletelor, care se încheagă dincolo de limbajul verbal.

Fiii dumneavoastră, Julio jr şi Enrique, sunt, la rândul lor, cântăreţi celebri. Aţi putea face o comparaţie între cariera lor şi a dumneavoastră?

Sunt foarte mândru de ei, ca de altfel de toţi cei opt copii cu care am fost binecuvântat. Enrique este foarte ambiţios, a muncit mult pentru a ajunge unde este acum şi munceşte în continuare ca să se menţină în top, ceea ce de multe ori este chiar mai dificil decât a ajunge printre cei mai buni. Julio jr este polivalent, cântă, joacă în piese de teatru, se ocupă de modă. Nu îmi plac comparaţiile. Fiecare are propriul stil, propria personalitate. Important este să reuşeşti prin ceea ce eşti, nu pentru că te asemeni cu X sau Y.

Să fii unul dintre cei mai mari artişti ai lumii poate deveni o povară, uneori?

Niciodată. Iubirea oamenilor este întotdeauna o binecuvântare.

E vreun aspect al celebrităţii care v-a afectat, ca persoană, într-un mod la care nu v-aţi fi aşteptat?

Mi-ar fi plăcut să pot sta mai mult cu copiii. Cu cei mari am petrecut destul de puţin timp, pentru că eram mai mereu în turneu. Acum, cu cei mici, încerc să mă organizez în aşa fel încât ori de câte ori am câteva zile libere între concerte să mă întorc acasă.

Ce aţi sacrificat pentru faimă şi ce n-aţi sacrifica niciodată pentru a avea succes?

Viaţa a fost şi este foarte generoasă cu mine. Nu m-am gândit neapărat dacă a trebuit să fac sau nu sacrificii şi, oricum, chiar dacă au fost, nu au fost făcute pentru succes, ci pentru pasiunea pentru muzică. Muzica este viaţa mea.

Ştiu cât de mult vă iubiţi fanii. Aţi simţit vreoadată că i-aţi dezamăgit?

Atunci când simt că un concert nu a ieşit întru totul aşa cum îmi doream sufăr mult, pentru că este de datoria noastră să oferim publicului tot ce e mai bun.

Aţi avut colaborări şi duete cu artişti precum Diana Ross, Sting, Stevie Wonder, Frank Sinatra şi mulţi alţii. Este vreunul special?

Ţin foarte mult la toate aceste colaborări de excepţie pe care am avut privilegiul să le am. Pe toţi îi iubesc la fel. Sunt nu doar artişti de excepţie, ci şi oameni minunaţi, generoşi, calzi, de la care am învăţat multe.

Când urcaţi pe scenă, cântaţi mereu cu aceeaşi pasiune. Cum vă „antrenaţi“ pentru spectacole? 

E destul de complicat de explicat. Scena este pentru mine un catalizator. Se întâmplă ceva – ceva magic, aş îndrăzni să spun, în momentul în care apar în faţă publicului şi simt vibraţia lui.

Dacă ar fi să alegeţi un erou din lumea reală, care ar fi acesta?

Eroine sunt toate acele mămici care se trezesc de dimineaţă, duc copiii la şcoală, merg la serviciu, se întorc acasă şi nu stau o clipă, iar a doua zi o iau de la capăt. Eroi sunt şi toţi cei care îşi păstrează demnitatea, în pofida greutăţilor, cei care înving boala, chiar şi atunci când nu li se mai dă nicio şansă… Există mulţi eroi în viaţa de zi cu zi, dar foarte puţini sunt cei care îi observă şi îi apreciază la adevărată valoare.

Credeţi că aţi găsit răspunsul la întrebarea pe care o au toţi bărbaţii: ce-şi doresc femeile?

Da, am acest răspuns de 23 de ani (râde). Pentru mine, femeia vieţii mele este soţia mea, Miranda (fostul model olandez Miranda Rijnsburger – n.r.). Ne-am căsătorit acum trei ani, dar suntem împreună de mai bine de două decenii. Este nu doar o soţie minunată, ci şi o mamă excepţională, un suflet frumos, de la care am învăţat să fiu mai bun, mai generos.

Vă mai uitaţi la fotbal (Julio Iglesias a jucat o scurtă perioadă la Real Madrid – n.r.)?

Sigur, nu ratez niciun meci al lui Real Madrid şi niciun meci important din Cupele Europene sau de la Campionatul Mondial. Sau, dacă ratez vreunul, este dintr-un motiv important: în seara respectivă am concert. Aşa s-a întâmplat, spre exemplu, anul trecut, la Bucureşti, dar cei de la hotel au fost drăguţi şi mi-au înregistrat meciul. Condiţia a fost să nu mi se spună rezultatul înainte (râde).

Credeţi că fotbaliştii de astăzi sunt mai mult vedete decât sportivi?

Jucătorii de fotbal au fost dintotdeauna vedete, odată ajunşi la un anumit nivel. Important este să nu uităm că esenţa o reprezintă sportul, nu vedetismul.

JULIO IGLESIAS: „BANII NU POT CUMPĂRA TOTUL, ÎN VIAȚĂ”

– October 17, 2015

La fiecare 30 de secunde o melodie de-a lui este descărcată de pe internet. Are peste 50 de ani de carieră, timp în care pe muzica sa s-au scris cele mai intense poveşti de dragoste, s-au schimbat generaţii… Un interviu despre accidentul care era să-i curme viaţa, despre dragoste, despre ce-şi doreşte dar nu pot cumpara toţii banii EVELINE PĂUNA: Se spune că, la fiecare 30 de secunde, o piesă de-a dumneavoastră este descărcată de pe internet sau poate fi auzită la radio. Cum este să fii sigur că eşti unul dintre cei mai importanţi artişti ai lumii?

JULIO IGLESIAS: Este un privilegiu să vezi cum oameni din ţări diferite, din culturi atât de variate, îţi ascultă piesele şi se bucură de ele. Este o dovadă în plus a faptului că muzica nu are frontiere şi depăşeşte orice barieră lingvistică. Le sunt foarte recunoscător vieţii şi oamenilor care mă iubesc, pentru aceşti peste 40 de ani de carieră, în care am avut ocazia să cunosc atâtea popoare.
E.P.: Aveaţi numai 25 de ani când aţi fost implicat într-un accident de maşină. După acest moment aţi rămas paralizat timp de un an şi jumătate. Asistentul de la spital, care v-a îngrijit în acea perioadă, v-a făcut un cadou de suflet – o chitară, pentru a vă putea recăpăta dexteritatea mâinilor. Ce aţi simţit când aţi realizat că nu vă puteţi mişca?
J.I.: A fost o perioadă extrem de dificilă; medicii credeau că nu voi mai merge vreodată, însă viaţa a fost generoasă cu mine şi mi-a dat încă o şansă. Pot spune, totodată, că a fost o experienţă care m-a făcut mai puternic. Fiindcă adesea îţi dai seama de cât de important este să fii sănătos abia atunci când nu mai eşti.
E.P.: Spuneţi-ne despre accident… dumneavoastră eraţi la volan?
J.I.: Da, în noaptea accidentului eu eram la volan. Mă întorceam acasă cu nişte prieteni. S-a întâmplat exact cu o zi înainte să împlinesc 20 de ani.

E.P.: Aveţi o viaţă interesantă. Din câte ştiu, când aveaţi 61 de ani s-a născut unul dintre fraţii dumneavoastră. Va amintiţi cum v-a spus tatăl (pe atunci în vârstă de 90 de ani) că soţia lui e însărcinată?
J.I.: M-am bucurat mult pentru tata, când ne-a spus că el şi Ronna vor fi părinţi, pentru că am observat imediat că era fericit, iar pentru mine acest lucru era cel mai important. El şi soţia lui se adorau, iar copiii au făcut ca relaţia lor să fie şi mai solidă.
E.P.: Ce înseamnă „femeia” pentru Julio Iglesias? Vă amintiţi de câte ori aţi fost îndrăgostit?
J.I.: Femeile sunt şi au fost întotdeauna o parte deosebit de importantă din viaţa mea. Le iubesc, le respect şi am învăţat mult de la ele. De câte ori m-am îndrăgostit? Eu sunt un etern îndrăgostit!
E.P.: Aţi simţit vreodată că vreo femeie s-a folosit de numele dumneavoastră?
J.I.: Femeile sunt parte a succesului meu, fiindcă m-au ajutat să mă maturizez ca om şi ca artist. Nu, niciodată nu am avut senzaţia că au profitat de numele meu.
E.P.: Aveţi opt copii legitimi. Dar câţi în lume?
J.I.: Sunt oameni care îmi spun că fiii şi fiicele lor s-au născut pe ritmurile muzicii mele, aşa că în mod sigur am mulţi copii în toată lumea!
E.P.: Ştiu că aveţi fotografia copiilor dumneavoastră pe ecranul telefonului mobil. Cum este Julio Iglesias, ca tată?

J.I.: Îmi iubesc la nebunie copiii şi îi mulţumesc vieţii pentru că mi-a dat ocazia să fiu tată de opt ori. Enrique, Julio Jr. şi Chábeli, copiii mei mari, sunt nişte campioni şi sunt nespus de mândru de ei, fiindcă şi-au creat un drum în viaţă cu propriile eforturi. Cât despre cei cinci copii mici, ei cresc şi sunt la vârsta năzbâtiilor şi a jocurilor, iar soţia mea şi cu mine ne bucurăm la maximum de fiecare clipă petrecută cu ei.
E.P.: Aţi început ca fiind portar la Real Madrid. Dar ne puteţi spune câte goluri aţi încasat de la viaţă?

J.I.: Viaţa este făcută din momente fericite şi complicate, dar eu sunt deosebit de recunoscator pentru tot ce am trăit, pentru că sunt sănătos, am forţa necesară pentru a merge mai departe şi pentru familia cu care am fost binecuvântat. De aceea, nu ar fi corect să vorbesc despre golurile pe care le-am încasat de la viaţă. În cazul meu, recompensele au fost mult mai mari decât perioadele nefaste.
E.P.: „Cerbul de Aur” a însemnat prima participare importantă la un festival internaţional. A fost acest festival românesc rampa de lansare a carierei dumneavoastră?

J.I.: „Cerbul de Aur” a fost al doilea festival internaţional la care am participat, după Festivalul de la Viña del Mar, din Chile. Când eşti la început de drum, fiecare experienţă este esenţială şi te ajută să te maturizezi, motiv pentru care festivalul a marcat un moment important în cariera mea, deşi nu m-am numărat printre câştigători. În plus, am petrecut câteva zile deosebit de plăcute la Braşov, de care îmi amintesc cu drag şi acum, chiar dacă a fost un frig teribil.
E.P.: Ştiu că aţi fost prieten cu Valeriu Lazarov. Cum v-a influenţat viaţa acest producător român?

J.I.: Valeriu nu a fost doar un producător de primă clasă, ci şi un om excepţional, care a avut o influenţă aparte asupra carierei mele, fiindcă de la el am învăţat nenumărate lucruri. Mă simt norocos pentru că a fost prietenul meu şi am trăit împreună atâtea momente frumoase. Dispariţia sa timpurie este o mare pierdere pentru televiziune şi pentru toţi cei care l-am iubit.
E.P.: Există ceva în lume ce banii dumneavoastră nu pot cumpăra?

J.I.: Da. Timpul. Banii nu pot cumpăra totul. Sănătatea, dragostea, întemeierea unei familii… timpul sunt bogăţiile pe care nu le poţi cumpăra nici cu toţi banii din lume.
E.P.: Care sunt sentimentele pe care le aveţi la această vârstă?

J.I.: Sunt nespus de bucuros pentru că pot străbate în continuare Lumea, cântând pentru oameni din atâtea ţări, pentru că mă simt în putere, am alături familia şi simt afecţiunea publicului, căruia îi datorez aceste patru decenii de carieră. Dacă versurile cântecului spun că „33 de ani nu înseamnă nimic”, atunci nici 77 nu înseamnă nimic. Ceea ce contează cu adevărat nu este vârsta fizică, ci cea spirituală cea a sufletului care va rămâne permanent tânăra și nemuritoare

E.P.: Ce e dragostea?

J.I.: Viaţa însăşi.

E.P.: Dintre toate iubirile, care este Marea Dragoste, cum ştim că am găsit-o?
J.I.: Marea Dragoste este ceva relativ. Când ne îndrăgostim, gândim întotdeauna că avem înaintea noastră Marea Dragoste a vieții noastre. Apoi, circumstanțele, trecerea timpului, ne demonstrează uneori că nu este întocmai așa cum am crezut. De aceea, cel mai important nu este să te încăpățânezi să știi dacă aceea este cu adevărat Marea Dragoste – cea scrisă cu majuscule – ci să trăieşti fiecare relaţie cu speranţă, dăruire şi pasiune totală.
E.P.: Prin muzica pe care aţi dăruit-o lumii întregi se pare ca ştiţi întocmai ce înseamna Femeia pentru un Bărbat…
J.I.: Pot să vă spun ce înseamnă soţia mea pentru mine. Este viaţa mea toată! După 29 de ani împreună şi 5 copii, pur şi simplu n-aş mai putea respira fără ea. Miranda este dragostea mea, partenera mea, prietena mea, confidenta mea, ajutorul meu constant şi necondiţionat.
E.P.: De ce v-au meritat femeile pe care le-aţi avut la braţ? V-au schimbat în vreun fel?

J.I.: Când eşti alături de femeia pe care o iubeşti, viaţa ta capătă un sens special. Să-ţi împarţi fiecare zi cu persoana pe care o iubeşti şi te iubeşte, te umple, te face fericit şi dă sens vieţii tale. Mă simt norocos pentru că am avut în fiaţa mea femei deosebite, de la care am învăţat foarte mult.
E.P.: Tocmai pentru că aţi fost înconjurat de femei speciale, deosebite, cum aţi ştiut pe care dintre ele să o alegeţi pentru totdeauna?
J.I.: Nu este nicio formulă magică pentru a o întâlni, sunt circumstanţe ale vieţii. Viaţa a fost foarte generoasă cu mine, mi-a dat şansa extraordinară de a întâlni o femeie minunată. De asemenea este important să lupţi pentru a o cuceri, când îţi dai seama că, în sfârşit, o ai în faţa ochilor. Miranda şi cu mine ne-am cunoscut dintr-o pură întâmplare, în 1991, în aeroportul din Jakarta. Ea era model şi călătorea mult în vremea aceea. La fel şi eu, pentru concertele mele. Circumstanţele vieţii au făcut astfel încât drumurile noastre să se întâlnească. Când am văzut-o, am ştiut că era EA şi îmi aduc aminte că i-am spus acest lucru prietenului care era cu mine atunci. Aşa a început povestea noastră.
E.P.: Pe cine aţi iubit cel mai mult în toată viaţa?

J.I.: Dacă vorbim despre iubirea pentru o femeie, răspunsul este, fără îndoială, Miranda. Dacă vorbim despre familie, tatălui meu i-am declarat o dragoste imensă. Ne unea o mare complicitate şi prietenie, o capacitate neobişnuită de a ne spune totul printr-un singur gest sau o privire. Chiar şi astăzi îl simt alături de mine în fiecare zi, având grijă de mine, chiar dacă un mai este printre noi. 
E.P.: Care este gestul suprem pe care, din iubire, un bărbat îl poate face pentru femeia inimii lui?
J.I.: În viaţă am învăţat că, mai mult decât un gest sau un cadou, ceea ce contează cu adevărat este să iubeşti necondiţionat. Să cunoşti persoana care-ţi este alături, să o mulţumeşti, să o faci fericită. De multe ori, un zâmbet, dimineaţa, când te trezeşti, valorează mai mult decât o mie de gesturi.
E.P.: Într-un cuplu se iubeşte egal?
J.I.: Femeile au tendinţa de a iubi şi se a se dărui mai mult, pentru că ele, pentru a fi mame, experimentează iubirea absolită, au o percepţie mai profundă a ceea ce este sentimentul.
E.P.: Femeile din România vă iubesc. Ce le spuneţi?

J.I.: Le mulţumesc mult pentru atâţia ani de dragoste. De câte ori am fost în România am simţit afecţiunea lor, care m-a făcut fericit peste măsură. În anul 1969, România a
fost prima ţară din străinătate în care am cântat.

Interviul a fost acordat cu ocazia concertului pe care Julio Iglesias l-a oferit in orasul Punta Cana (Republica Dominicana) revistei spaniole ¡Hola!, in 28 decembrie 2014, in memoria creatorului de moda dominican Óscar de la Renta.

 

Reporter: La concertul pe care l-ati oferit pe 28 decembrie 2014, in Republica Dominicana, in memoria creatorului de moda dominican de renume international, Óscar de la Renta, au asistat si Bill si Hillary Clinton, de care va leaga o stransa prietenie.

Julio Iglesias: Pe presedintele Clinton l-am cunoscut cu multi ani in urma, la Washington. Am cantat pentru familia Clinton la ceremonia care a marcat inceputul mandatului lui Bill Clinton ca presedinte al SUA. Din acel moment, am petrecut mult timp impreuna, in familie, la Punta Cana, impreuna cu Óscar de la Renta. Suntem buni prieteni si imi sunt foarte dragi. Sunt un cuplu simplu, deosebit de cult si ma surprinde faptul ca au cunostinte atat de aprofundate despre Spania.

Reporter: In randul intai, la concert, au stat fanii dumneavoastra cei mai infocati, copiii tai cei mici, desi nu mai sunt atat de  mici…

Julio Iglesias: Da, au venit la concert gemenele mele si baiatul cel mic. Baietii cei mari, Miguel si Rodrigo, au fost la pescuit, in SUA, cu fratele lor, Julio Jr., cu care se inteleg de minune.

Reporter: Fiicele dumneavoastra gemene, Victoria si Cristina, sunt superbe.

Julio Iglesias: Ma pregatesc sa constientizez faptul ca Victoria si Cristina sunt pe punctul de a deveni doua femei foarte frumoase; sunt niste fete minunate.

Reporter: Cred ca sunteti innebunit dupa ele…

Julio: Da, si eu si mama lor. Ea este cea care sta toata ziua cu ele.

Reporter: Traiti din nou povestea piesei dumneavoastra “De niña a mujer” (“De la fetita la femeie”), pe care i-ati dedicat-o fiicei dumneavoastra mai mari, Chábeli. Si, in plus, de aceasta data, retraiti cantecul de doua ori…

Julio: Da, si acum totul se intampla mult mai repede, fiindca Victoria si Cristina au 13 ani si cred ca peste vreo doi ani isi vor lua zborul prin lume.

Reporter: Catre ce domeniu isi indreapta pasii?

Julio: Anne Winthour (n.r. redactor sef al revistei Vogue SUA) a asistat la concert si chiar le-a intrebat “Voi ce vreti sa fiti? Vreti sa fiti top-modele?” Iar ele au raspuns ca da. “Atunci, vizitati-ma curand.”, le-a spus Anne.

Reporter: Si cum vi se pare ideea ca ele sa devina top-modele?

Julio: Eu imi doresc sa fie responsabile in viata si sa fie puternice, pentru ca viata a fost foarte generoasa cu ele.

Reporter: Guillermo, baiatul dumneavoastra cel mic, este o dulceata.

Julio: Guillermo este minunat. Este un copil cu adevarat special, atent, curios, care observa totul si este foarte inteligent.

Reporter: E haios sa vezi ca se imbraca la fel ca tatal lui. Se vede ca este fascinat de dumneavoastra.

Julio: Baietasul acesta ma iubeste. Nu stie cat sunt de batran! Mereu imi spune: “Tati, ce tanar arati!” (n.r. Julio rade cu pofta.)

Reporter: Cred ca e incantat sa va vada pe scena.

Julio: Dupa concert, mi-a spus: “Tati, ce bine ai cantat!” Este foarte dragastos. E un cadou imens pe care viata ni l-a facut sotiei mele, Miranda si mie.

Reporter: Ce spun copiii dumneavoastra despre muzica dumneavoastra?

Julio Iglesias: Cel mic, Guillermo, canta cateodata cate o piesa de-a mea. Pe cei mari nu-i intereseaza muzica mea. Intotdeauna a fost asa. Ei au muzica lor si pentru ei tatal lor este un cantaret batran. Dar e in regula, e in regula. Tinerii trebuie sa progreseze.

Reporter: Daca a canta, pentru dumneavoastra, inseamna a trai si a fi fericit… putem deduce ca traversati o etapa foarte fericita, fiindca mereu va vedem pe cate o scena a lumii…

Julio: A canta este o necesitate vitala pentru mine. Nu inteleg viata fara cantec. Cand cant, ma simt viu. Este un aliment natural, care te face sa uiti ca te mai doare una-alta. Pe mine, cand sunt pe scena, nu ma mai doare nimic.

Reporter: Nu va lasa niciodata puterile?

Julio: A concerta la 71 de ani este un act de disciplina absoluta si, daca am vreo calitate – si nu am prea multe – aceasta este o disciplina de fier. Tot ce fac este numai si numai pentru a putea canta pe scena si a ma mentine in forma.

Reporter: S-a spus ca sunteti pe punctul de a va anunta retragerea si ca turneul din acest an este ultimul.

Julio: (Râde) Nu, nu, nu… Eu voi canta atata vreme cat publicul va vrea sa cant. Si daca va ramane o singura persoana care va dori sa ma asculte, in vreun satuc din China, voi merge acolo sa cant. Voi canta pana la moarte.

Reporter: Cariera dumneavoastra se intinde pe 50 de ani.

Julio: Aproape 50… Da. Au fost niste ani fantastici si publicul a fost deosebit de generos cu mine. Uneori, ma ciupesc, pentru ca nu-mi vine sa cred ca este posibil ca oamenii sa isi doreasca in continuare sa cant. Iar partea cea mai buna este ca intentionez sa ma ocup de muzica si sa inregistrez albume in continuare.

Reporter: Cu ce ne veti surprinde in 2015?

Julio: De un an si jumatate lucrez la ceva nou in studioul de inregistrari. Este o surpriza, ceva important pentru mine.

Reporter: Ce mister!

Julio: Este un album nou, care cred ca va surprinde publicul din trei generatii.

Reporter: Julio, in cifre, aveti o cariera ametitoare!

Julio: Pentru mine nu cifrele conteaza, ci oamenii pentru care am cantat, sa stiu ca le-a placut ce au ascultat, ca s-au emotionat. Dar, in aceasta etapa a vietii mele, pentru mine ceea ce conteaza nu este ce am facut, ci ce vreau sa fac.

Reporter: Intotdeauna priviti inainte.

Julio: Imi place sa ma trezesc cu gandul ca sunt lucruri noi de facut, ca nu trebuie sa ma opresc niciodata. Nu vreau sa reflectez. Nu vreau sa traiesc din amintiri… fiindca m-as simti, cu siguranta, foarte singur.

Reporter: Trecerea anilor v-a adus in primul rand realizari, mai degraba decat momente dificile.

Julio: Timpul nu poate fi oprit, iar eu incerc sa castig timp, sa nu raman in urma.

Reporter: Sunteti un adevarat filosof al vietii.

Julio: Da´ de unde! Sunt artist si asta ma face fericit.

Reporter: Nu mai sunteti “slabanogul acela desirat, care canta asa-si-asa”?

Julio: De fapt, sunt in continuare un slabanog desirat, care canta asa-si-asa. Sa intelegi ce inseamna sa canti este foarte dificil. Sa reusesti sa emotionezi publicul presupune o multitudine de lucruri marunte, dar importante. Sunt mii de cantareti mai buni decat mine. De aceea, consider ca, de fapt, in cazul meu, stilul este cel care conteaza.

Reporter: Succesul dumneavoastra profesional a fost insotit intotdeauna de cel din viata personala. Se implinesc 25 de ani de cand ati cunoscut-o pe sotia dumneavoastra, Miranda.

Julio: Asta i se datoreaza mai degraba sotiei mele decat mie (râde). Ma suporta, este generoasa, iar eu o iubesc enorm. Pur si simplu o ador.  Este o femeie pe cinste, cum spun eu. Dragostea noastra inseamna si o prietenie sincera, ne intelegem foarte bine, sunt o sumedenie de detalii care functioneaza in viata de zi cu zi si care ne fac sa fim impreuna.

Reporter: Desi sunteti de 25 de ani cu Miranda, va urmareste in continuare legenda de Don Juan. ..

Julio: Fiindca imi plac in continuare femeile (râde). Imi plac chiar mai mult decat inainte. Cum sa spun dintr-o data “nu-mi mai plac”?  Numai ca acum le privesc altfel. Imi plac oamenii, farmecul lor, strazile pline de viata, simplitatea oamenilor. Imi plac cei care nu sunt eroi, ci vulnerabili, pentru ca eu, de fapt, daca n-as fi fost vulnerabil, n-as fi fost creativ. E vorba de marea nesiguranta a artistilor, mai ales a celor care sunt de multi ani pe scena.

Interviu cu Julio Iglesias (07/09/2014) 9 iulie 2014 |

Interviu realizat de Andrei Partos

Traducere: Iulia Radu
Interviu Realizat miercuri (9 iulie 2014 )
A fost o zi cu peripeții. Stabilisem Să facem interviul intr-o cabină din radio dar unele probleme Tehnice ne-au obligat sa ne mutăm rapid. Ca orice artist care se respectă

, Julio Iglesias a fost extrem de punctual și o sunat la ora 12 și jumătate pe telefonul mobil al lui Andrei PARTOȘ A inteles situația și a acceptat să- l sunăm noi peste 10 minute.
Cei doi se cunoșteau deja pentru că Andrei PARTOȘ i-a mai luat un interviu În anul 2012.
În ciuda acestei mici întârzieri, dialogul s-a realizat rapid.
Este o placere sa-i asculti povestind pe Julio Iglesias si Andrei Partoș.
AMANDOI sunt pasionati de sport, așa că au discutat despre fotbal , inot dar și despre, dar și despre cancan-uri și muzică
. Mai jos aveți traducerea interviului.
Julio Iglesias: Andrei !!
Andrei Partos: Da. Salut!
Julio Iglesias: Ce mai faci Andrei?
Andrei Partos Sunt foarte trist ….
Julio Iglesias: De ce? Pentru că a pierdut echipa Braziliei !

Andrei Partos: Da. Vreau să aflu părerea ta despre ce sa intamplat ieri.
Julio Iglesias: Știi bine că am foarte mulți fani brazilieni …
Andrei Partos: Știu da știu asta !!
Julio Iglesias: A fost un lucru neobișnuit pentru mine . Și-au pierdut controlul după ce Muller a dat primul gol .A fost un gol primit în cel mai stupid mod . Din lovitură de corner dai gol de obicei cu capul te astepti la un astfel de gol. Dar Muller a dat gol cu piciorul pentru că era liber careu … Deci au luat un gol stupid !
Andrei Partos: Dar nu a fost defapt greșeala portarului?

Julio Iglesias: Nu, Nu o fost greșeala de portar. Pentru că șutul a venit din careul mare nu din cel mic. De fapt , problema o fost că Tiago nu a Jucat, iar el este un jucător cu adevărat important . Absenta lui Tiago a contat mai mult decât faptul că Neymar nu a fost pe teren. Tiago este unul dintre cei mai buni apărători din lume , poate chiar cel mai bun. Andrei Partos: Deci și tu ești trist pentru prietenii tăi brazilieni …
Julio Iglesias: Da pentru că, eu am devenit brazilian prin adopție după ce am avut mare succes acolo
Andrei Partos: Da știu . Ai multe premii obținute în Brazilia, ai vândut milioane de discuri în aceasta țară

Julio Iglesias: Adevărul este că țin foarte mult la poporul brazilian. Și sunt foarte trist pentru că țara trece acum printr-o perioadă iar oamenii așteaptă mult de la fotbal, viseaza mult, dansează , râd mult, dar uită că acum au trecut printr-o zi foarte tristă
Dar poate că aceasta va fi o lecție bună și țara va crește din punct de vedere economic și politic
Andrei Partos: Este adevarat. Și poate vor schimba și antrenorul de fotbal … (Rade)
Julio Iglesias: (Rade) Da și asta !
Andrei Partos: Este adevarat că ai trei crame cu vinuri în Miami, Spania și Republica Dominicană ?
Julio Iglesias: Da asa este .Știi că sunt un alcoolic . (Rade)

Andrei Partos: Nu cred asta. (Rade)
Julio Iglesias: Nu, Nu Sunt. Dar imi place vinul . Este un bun prieten Mă refer în special la vinurile vechi de peste 20, 30 , 40 de ani. Cele mai recente sunt de asemenea prieteni buni dar au prea mult zahăr , așa că le prefer pe cele vechi și foarte vechi
Andrei Partoș: Ai o colectie de vinuri ,nu-i așa ?
Julio Iglesias: Da am inceput să cumpar vin în urmă cu 35- 40 de ani, la vremea respectivă erau mai Ieftine. Costa 30 de dolari sticla. Astazi o sticlă costă și chiar peste 1.000 de dolari

Julio Iglesias. : (râde ) Da și asta !
Andrei Partoș : Este adevărat că ai trei crame în Miami Spania și Republica Dominicană ? . Julio Iglesias: Da așa este Dacă îți place vinul și dacă vei fi cu mine într-o zi vei fi surprins de cât de bun este pahar de vin vechi. Din păcate nu mai cumpăr atât de mult vin în prezent, asa făceam odinioă
Andrei Partoș :: Dar bei o sticlă de vin pe zi ?
Julio Iglesias: Nu. Beau o Jumătate de sticlă în fiecare zi . Dar nu o sticlă din aceea mare, ci jumătate dintr-una mică

Andrei Partoș : Este adevarat că ai auzit de vinul Lafite 1961 de la Baroana Philippine de Rothschild?
Julio Iglesias: Da ,, este o poveste adevarata. Atunci am aflat despre vinuri , până atunci nu știam nimic . Am fost invitatul ei (nr –Baroana Philippine de Rothschild este un fan declarat al lui Julio) și atunci am băut acel vin . Eram cu Polanski care era înnebunit după vinuri Imi amintesc că i-am spus baroanei că este un vin foarte bun iar ea o crezut că sunt un cunoscător, ceea ce nu era adevărat . Dar mi-a plăcut foarte mult acel pahar de vin.
Andrei Partoș: Si te-ai gandit că este bine e să- și l ai …
Julio Iglesias: Da , mi-a plăcut mult acel pahar de vin și apoi am cumpărat o sticlă de vin la un bun preț foarte bun
Iglesias: „Spania a fost o echipa de fotbal obosită la acest Campionat Mondial”
Andrei Partoș:: Voi reveni puțin la fotbal pentru că vreau să te întreb despre evoluția Spaniei la acest Campionatul Mondial …
Julio Iglesias: Știi ,Campionatul intern în Spania s-a încheiat cu 15 -20 de zile inainte de începerea Campionatului Mondial. Situația în clasamentul Ligii spaniole a fost foarte confuză până în ultima etapă . Real Madrid a câștigat campionatul …
Andrei Partoș: Echipa ta de suflet este o campioană ?
Julio Iglesias: Da … așa că toată echipa Spaniei a fost obosită … Iar când au pierdut așa cum au facut-o, și au primit gol în minutul 43, când Silva a fost în fața portarului și a decis să facă ceva magic și nu i-a ieșit și apoi Spania a primit gol … Moralul lor a fost afectat.
Se mai întâmplă. Deși în mod normal astfel de situații ar trebui să te ambiționeze și să devii campion.
Andrei Partoș: Da , așa este. Apropo de sport , știu că tu înoți foarte mult.

Julio Iglesias: Eu Inot dezbrăcat (Râde)
Andrei Partoș: Dezbrăcat desigur! (Rade) Dar de câte ori mergi la piscină într-o săptămână?
Julio Iglesias: Da, înot în fiecare zi.
Andrei Partoș: Este minunat. Este o terapie bună pentru minte și corp?
Julio Iglesias: Este cea mai plictisitoare dar și ce mai bună terapie pentru minte. Alături de Enrique ȘI Julio Jose în Hawaii
Andrei Partos: Cea mai plictisioare (Rade). E bine de stiut. Cum te raportezi la relația cu copiii tăi? Cineva mi-a că ești cel mai mare Casanova …
Julio Iglesias: Nuuu, asta a fost acum 75 de ani. (Rade)
Andrei Partoș : Din (Râde)) Dar presa britanică Scrie CA Enrique ISI Ascunde iubitele de tine … Julio Iglesias: (Râde) ) Nu trebuie Să credeti Toate prostiile care se scriu în ziare.
Andrei Partoș: Deci nu este adevarat ? Pentru că Anna Kournikova este o fată drăguță … Julio

Iglesias : Anna da este o fată drăguță , Intr adevar, dar nu e adevarat ce scriu ziarele. Uită de poveștile astea prostești. Sunt și unele inteligente.
Andrei Partoș: Deci acum știm că aceasta este o poveste stupidă
Julio Iglesias: Absolut stupidă
Julio Iglesias: ” Eurovisionul este un concurs pentru niște puști ”
Andrei Partoș: Este adevarat că i-ai spus lui Engelbert Humperdinck să nu se la ducă la Eurovision ?

Julio Iglesias: Nu, Nu Este adevarat. Nu pot să mă bag în cariera artistică a unui mare artist ca Engelbert, dar nu cred că a fost o mișcarebună . Engelbert Este un Super Artist cu sau fără Eurovision .

Dar eu cred că acest este pentru tineri . Este pentru tineri cu vârste cuprinse între vârsta de 20 si 30 ani de pentru că ei au șansa să trăiască un moment magic, dar nu este pentru artiști ca Engelbert.
Andrei Partoș: Sunt de Acord cu tine, ai mare dreptate. Este adevărat că preferi să cânți pe scenă în loc să intri în Studio pentru a înregistra piese noi?
Julio Iglesias: Nu … trebuie să iți spun ceea ce fac chiar în acest moment . De fapt ,sunt acum chiar în studio la mine acasă . (dă drumul unei inregistrari ca să se audă muzica )) Asta fac chiar acum!
Andrei Partoș : Am mai auzit piesa asta undeva … (Râde )
Julio Iglesias: Da da … … e din China (Râde)
Andrei Partoș: : Este acolo cu tine și cântărețul Santana?
Julio Iglesias: Nu, Nu Este Santana, Sunt doar cu muzicienii mei care cântă foarte bine. Andrei Partoș : Dar pregătești un material nou ?
Julio Iglesias: Da așa este , va apărea pe piață în luna noiembrie.
Andrei Partoș :n Este o veste Minunata. Vii Înapoi în România, cred că îți place aici pentru că în urmă cu doi ani te-ai bucurat de mare succes aici în România

Julio Iglesias: Andrei Să știi că imi place România dinaintesă te naști tu …
Andrei Partoș. : Nu cred …
Julio Iglesias: În ce an te-ai născut ?
Andrei Partoș : În 1949
Julio Iglesias: Ei bine, prima dată când am cântat în România a fost în 1969.

Andrei Partoș : Știu Te-am văzut la concert.
Julio Iglesias: M-ai văzut la concert? L-ai vazut pe acel artist micuț , slăbuț care fusese adus de Valeriu Lazarov?
Andrei Partoș : Da l- am văzut pe acel artist micuț pe scena Cerbului de Aur de la Brașov. Julio Iglesias: Exact.

Andrei Partoș : Eu m-am născut în Brașov.
Julio Iglesias: Aha, deci acolo te-ai Născut. Mi-amintesc când am fost acolo , era foarte frig era și zăpadă și mi-a plăcut la nebunie.
Andrei Partoș : Nu pot să cred că ți-a plăcut zăpada !
Julio Iglesias: Nu ,, mi-a plăcut această experiență a fost prima mea participare la un
Festivalul în străinătate înafara Spaniei
Andrei Partoș : Am înțeles . Dar Spune-mi acum ai un turneu mare important care trece prin toată lumea. Este dificil pentru tine să călătorești atat de mult?
Julio Iglesias: Ei bine, Nu este foarte usor. Imi este cu adevărat greu atunci când nu cânt Pentru mine a cânta este o experiență unică care , depășește limitele timpului.
Julio Iglesias: „Un artist devine mare odată cu maturizarea”
Andrei Partoș: Dar ai spus cândva că nu erai un solist bun … De ce ai spus asta ?
Julio Iglesias: Pentru că este adevarat. Nici Picasso nu a fost un pictor bun la 20 de ani.
Un artist devine mare odată cu maturizarea sa , după ce acumulează experiente și învață mult. Eu am învățat mult m-am perfecționat Continuu.
Andrei Partoș : Da ,da așa este , ai la ajuns la maturitatea artistică acum …

Julio Iglesias: Da da pot spune acum că astăzi pot aborda stiluri foarte diferite de Muzică ( se aud niște zgomote în telefon ) …
Andrei Partoș: Ai niște probleme tehnice … Vreau să te întreb dacă programul va fi diferit față de cel de acum 2 ani
Julio Iglesias: Sigur că va fi diferit . Voi avea cu doi ani mai mult ca vârstă și voi veni gol pe scenă (Râde)
Andrei Partoș : Doamnele sunt nerăbdătoare să te vadă (Răde)
Julio Iglesias: Ei bine, ei bine …nu știi … Un artist nu înseamnă doar repertoriu un artist, adevărat înseamnă 100% sentimente. Te duci în fața oamenilor le oferi emoții iar ei ți-le returnează Simt asta . Nu vreau să fac o comparație vreau, dar nu i-ai putea spune lui Sinatra să nu cânte într-un concert al său melodia : Te-am prins ,când cineva te iubea pentru că publicul așteaptă să asculte această piesă în concert. Este adevarat că voi schimba unele piese ,dar vor rămâne mereu cele pe care le așteaptă publicul din România. Andrei Partoș : Data trecută te-am întrebat de ce nu pui piesa” Quiero „pe un disc și ai promis că o vei face
. Julio Iglesias: Imi voi ține această Promisiune pentru săptămâna viitoare. E bine? (Rade) Andrei Partoș : E bine (Rade)
Julio Iglesias: Andrei esti minunat. Imi place că mă înțelegi Foarte bine.
Andrei Partoș : Sper să ne vedem pe 22 iulie la București.
Julio Iglesias: Si eu sper! Îi voi spune asistentei mele, Gabriela, să vorbească cu tine și voi fi foarte bucuros să te întâlnesc E bine, prietene?
Andrei Partoș : În culise este foarte bine.
Julio Iglesias: Așadar, te voi căuta pe numele Andrei Partoș … Tu esti originar din Grecia Sau nu?
Andrei Partos: Nu Sunt Ungur
Julio Iglesias: Ținem deci legătura prin intermediul asistentei mele și ne vom vedea în culise.
Andrei Partoș : Iti Multumesc Foarte mult ȘI Abia astept sa ne vedem.
Julio Iglesias: Multumesc si eu si pupici mari pentru tine, Andrei!
Andrei Partos: Iti multumesc si eu încă o dată Julio Iglesias!
Julio Iglesias: La revedere!
Interviu realizat de Andrei Partoș Traducere: Iulia Radu

Citește mai mult la: http://andreipartos.ro/interviu-cu-julio-iglesias-9-07-2014