Julio Iglesias este un cantaret si un compozitor de faima internationala, care in 2008 implineste 40 de ani de cariera . Este interpretul latino cel mai vandut in istoria muzicii . Cu mai mult de 300 milioane de discuri vandute in toata lumea , a primit mai mult de 2600 discuri de platina si de aur , are la activ peste 5000 de concerte in mai mult de 600 de tari din intreaga lume . Figura sa a aparut pe copertile a peste 1700 de reviste .

Original ambasador international al muzicii , a inregistrat muzica sa in mai mult de 14 limbi straine , intrand in

Cartea Recordurilor fiind cantaretul care a vandut discuri in mai multe limbi straine , din toata istoria muzicii si pentru acest lucru a primit un Disc de diamant .

Julio Iglesias s-a nascut la Madrid pe , 23 septembrie 1943. Este copilul cel mai mare al doctorului ginecolog Julio Iglesias Puga si al Maríei del Rosario de la Cueva y Perignat. Julio Iglesias si-a petrecut copilaria impreuna cu fratele sau Carlos.
Din partea mamei, bunicul sau José De La Cueva a fost un faimos ziarist andaluz , iar bunica sa , Dolores de Perinan Orejuela de Camporedondo era descendenta directa din nobilimea spaniola . Unchiul sau , Marqués de Perinan, si varul sau de asemeni , au fost ambasadorii Spaniei in Anglia timp de 20 de ani . Doua secole inainte , un Camporedondo a fost unul din ultimii guvernatori spanioli in Puerto Rico si s-a casatorit cu o bastinasa din aceasta insula , printre persoanele aflate in descendenta sa numarandu-se si bunica lui Julio.

Cu o statura atletica , tanarul Julio era un adolescent indragostit de sport ,care si-a transformat visul in realitate , cand a fost ales sa apere poarta selectionatei secunde a lui Real Madrid . A impartit acelasi vestiar cu jucatori vestiti ca : Velázquez, Ramón Moreno Grosso, De Felipe, Luís Costa, Espejo si Hernández.

Julio a fost atat la antrenamentele de fotbal cat si la cursurile facultatii de drept din cadrul Colegio Mayor Universitario de San Pablo din Madrid, unde si-a luat licenta in drept-in speranta de a face parte din Corpul diplomatiei spaniole . Ii lipsea numai o semnatura ca sa inceapa , cand un accident rutier a terminat cu cariera sa. A ramas semiparalitic timp de aproape 2 ani , ceea ce l-a indepartat definitiv de terenul de fotbal .

In ziua de 22 septembrie 1963 la ora doua noaptea, venind de la o petrecere , a avut loc accidentul. Toti cei aflati in masina scapara ca prin miracol, dar doctorii erau foarte rezervati in ceea ce priveste posibilitatea lui julio de a mai merge vreodata . Avea 20 de ani .Chiar daca a renuntat complet la fotbal, nu a renuntat niciodata la dorinta de a fi “cineva “ .

Eladio Magdaleno, un tanar infirmier care avea grija de Julio in spital, a fost primul care si-a dat seama de nostalgia pe care o simtea fostul fotbalist, de framantarile acestuiaprivind menirea si misiunea omului in viata!De aceea a fost prima persoana care i-a daruit lui Julio o chitara ca mijloc de terapie, pentru combaterea gandurilor negre .

Incepand din acel moment, convalescentul si-a descoperit o noua pasiune si un nou tel in viata. A inceput prin a –si pune pe muzica poemele scrise ,fara sa stie ca acestea erau preambulul unei cariere care se va dovedi una de foarte mare succes.
Dorinta mare de a-si relua viata si marele ajutor dat de familie ( tatal si-a intrerupt un an munca pentru a-si ajuta fiul ) a “produs “ miracolul : Julio a putut din nou sa mearga !. Apoi au urmat lunile de recuperare in : La Carihuela in Torremolinos, Málaga si Benidorm, Alicante.

Odata recuperat, si-a reluat studiile si a plecat la Londra pentru a studia engleza , prima data in Ramsgate si apoi la Bell’s Language School din Cambridge.

La fiecare sfarsit de saptamana canta intr-un pub, in Air Port Pub, cantece care erau la moda in acel timp: melodii ale lui Tom Jones, Engelbert Humperdinck, The Beatles. Tot in Cambridge, a cunoscut-o si pe Gwendolyne Bollore care va fi logodnica sa si care i-a inspirat una din melodiile cele mai celebre : Gwendolyne.

Intr-o zi , Julio, se hotara sa mearga la o casa de productie muzicala ca sa le ofere unele dintre cantecele sale , pentru a fi interpretate de vre-unul din cantaretii de acolo . Atunci administratorul firmei ascultand “demo-ul “ realizat de Julio la un simplu magnetofon numai cu chitara l-a intrebat de ce nu-si interpreteaza el compozitiile ? Julio a raspuns ca nu pooate face acest lucru pentru ca el nu este cantaret . La finalul acestei conversatii administratorul l-a convins sa se prezinte la Festivalul International al Cantecului de la Benidorm.

Pe 17 iulie 1968 este anuntat invingator impreuna cu melodia sa “ La vida sigue igual “, compusa in perioada convalescentei . Acest succes l-a facut sa semneze un contract cu casa de discuri Columbia Records . Tot atunci a inregistrat si primul sau single cu melodia castigatoare si care foarte rapid s-a transformat in “ocupanta locului intai “ in topurile spaniole .

In februarie 1969 a participat la la Festivalul International Cerbul de Aur de la Brasov . Tot in acelasi an a inregistrat primul sau disc „Yo Canto”, in studiourile DECCA din Londra si a facut primul sau turneu in Spania .

A participat la Festivalul International al Cantecului de la Vina del Mar, in Chile. De asemeni a participat la Festivalul Cantecului de la San Remo, Italia si a jucat in primul lui film , cu caracter autobiografic , La vida Sigue Igual.

Cu melodia sa Gwendolyne in 1970, Julio Iglesias a castigat Festivalul Cantecului de la Barcelona , festival ce s-a desfasurat in Palacio de las Naciones en Montjuic si asa a castigat dreptul de a reprezenta Spania la Festivalul Eurovisión, care in acel an se desfasura la Ámsterdam. La acest festival a ocupat locul 4 .

Cu toate ca nu a castigat concursul Eurovisión, Julio Iglesias a inregistrat melodia sa „Gwendolyne” in patru limbi si astfel acest cantec a fost cel mai difuzat , fara indoiala , in toata Europa si a ocupat un loc in fruntea topurilor din Spania si din alte tari ale Americii Latine .
In anul 1970 cantaretul a fost invitat la Festivalul Cantecului din Luxemburg , la un festival de televiziune din Germania . A participat la Midem, Cannes, si la Festivalul din Osaka . Tot in acest an a reusit un record in Spania : 41 de concerte in 41 de orase diferite . in timp de 30 de zile .Unul din aceste concerte a fost si concertul dedicat inaugurarii ansamblului Puerto Banús din Marbella cu prezenta Principesei Grace de Mónaco si a lui Aga Khan.
Tot in 1970, Julio a cunoscut-o la o petrecere, pe filipineza Isabel Preysler Arrastria, nascuta la Manila, pe 18 februarie 1951. Aceasta femeie ii va inspira primele cantece romantice si ii va darui trei copii . Pe 29 ianuarie 1971, in Illescas, Toledo, Julio Iglesias se casatoreste cu Isabel Preysler, serbandu-si luna de miere in Gran Canaria . Pe 1 august , in acelasi an , la Estoril, s-a nascut primul sau copil , o fata pe care a numit-o María Isabel Iglesias Preysler, Chabeli Iglesias.
Pe parcursul anului 1971, Julio a reusit primul sau milion de discuri vandute , participa la Festivalul de la Knokke (Bélgia) si va face primul sau turneu promotional in America Latina, calatorind pentru prima oara in México, Panamá si Puerto Rico. De asemeni a realizat un nou turneu in Spania si in inca patru tari din Europa , si tot in acest an face a doua sa calatorie in Japonia . Acolo inregistreaza in japoneza tema Anatamo Uramo versiunea cantecului sau Como el Álamo al Camino
In 1972, melodia sa Un Canto a Galicia ocupa primele locuri in topurile de succese si vanzari din America Latina , Africa de Nord Orientul Mijlociu . De altfel a primit premiul pentru cel mai vandut cantaret, iar compania sa de discuri i-a lansat primul sau disc in limba germana : „Und das Meer Singt Sein Lied”, din care se vandusera peste un milion de copii .
Pe 25 februarie 1973 la Madrid, in timp ce cantaretul se gasea in turneu prin Europa si America Latina , s-a nascut cel de-al doilea copil si primul sau baiat , Julio José Iglesias Preysler. Tot in anul 1973 a atins pragul de 10 milioane de discuri vandute , castigand premii mai mult decat orice alt artist din Spania si América Latina. Printre ele numarandu-se : premiul Guaicaipuro de Oro in Venezuela, el Pueblo Popular in Spania, el Antena in Colombia si El Heraldo in México .

In 1974 cantecul sau Manuela a fost un mare succes , ocupand prímele locuri in Europa, América Latina, Asia si Canada. In acest an realizeaza numeroase turnee si va triumfa in primul sau concert in miticul „Carnegie Hall” din New York.
Pe parcursul anului 1975 si in timp ce Julio Iglesias era in plin turneu prin Europa, América Latina, África de Nord, Canada si SUA , pe 8 mai, in Madrid , se naste cel de-al treilea copil , al doilea baiat , Enrique Miguel Iglesias Preysler, astazi si el un cantaret celebru ( Enrique Iglesias) . In acest an va lansa primul sau album in portugheza , „Manuela” si de asemeni in italiana , cu acelasi titlu .
Prima sa aparitie in 1976 in legendarul Madison Square Garden din New York se dovedi asa un succes , incat obtinu un record de vanzare a biletelor in foarte putin timp .

In acest an face turnee in América Latina si Europa si a lansat cel de-al doilea álbum al sau in italiana , „Se mi Lasci non Vale”.
In 1977, a batut recordul de spectatori in Chile, unde , mai mult de 100.000 persoane au asistat la concertele lui de pe Estadio Nacional de Santiago , asa incat s-a considerat cel mai mare eveniment muzical din istoria Americii Latine . 1977, an in care artistul a atins cifra de 35 de milioane de discuri vandute in toata lumea , iar albumul sau „El Amor” a ocupat prímele locuri in 44 de tari din Europa, América Latina, Canada, Orientul Mijlociu si Africa . In timpul acestui turneu s-a produs ruptura definitiva de sotia sa Isabel Preysler. Daca in prima parte a casatoriei lor Isabel a fost sotia neobosita a cantaretului , calatoreau impreuna in autobuz nedespartiti, nasterea copiilor a facut necesara ramanerea ei mai mult pe acasa , la Madrid. In 1978, perechea obtinu anularea casatoriei din partea diocezei de Brooklyn, New York. Trecand peste toate cele intamplate , cei doi si-au pastrat in continuare bunele relatii, amandoi s-au preocupat de educatia copiilor lor . De altfel cantaretul nu a incetat niciodata sa fie tata, contribuind la intretinerea fostei sale familii cu generoase sume de bani.

Cu toata trecerea anilor, faima si succesul lui Julio Iglesias cresteau tot mai mult . Spaniolul castiga noi piete cantand in engleza , japoneza, germana, portugheza , italiana si franceza , doborand recordurile mondiale de vanzari. Viata sa personala trecu pe planul doi si a decis sa se dedice numai aplauzelor . Obtinu drept de rezidenta in Miami in anul 1978 .
In acest an a semnat un contract multimilionar cu CBS International.
In 1978 a lansat primul sau álbum in franceza , Aimer La Vie, fiind numit “Artistul Anului” in Franta . A lansat al treilea álbum al sau in italiana : “ Sono Un Pirata, Sono Un Signore “ si astfel si in Italia a fost numit “Artistul anului “ .

Albumul Emociones din 1979 va depasi tóate succesele anterioare si cantaretul pleaca in turneu prin America Latina , Europa, Israel, Canada si SUA .
In 1980 a scos albumul “ Hey! “, si a fost nominalizat la Grammy Award pentru categoría Cel mai bun Álbum Pop Latino si va avea un deosebit succes, ocupand prímele locuri aproape in intreaga lume . Popularitatea sa incepe sa atinga cote inimaginabile pentru un artist latino. Va realiza in acel an turnee prin Europa , SUA , América Latina, Asia si África, ajungand sa cante in fata piramidelor in Egipt ca invitat al presedintelui Anwar Sadat.
In 1981 a sustinut concerte in : Egipt , Israel, Australia, Europa si América Latina. A fost invitat de Printesa Grace de Mónaco la Gala Crucii Rosii din Montecarlo. A cantat in concerte de binefacere cum ar fi : „Wolf Trapp Theater” in Virginia, la acest concert se conta pe prezenta Primei Doamne a Statelor Unite , Nancy Reagan. Obtine premiul „Gaviota de Plata” in Vina del Mar, Chile. Julio a primit si CBS Cristal Globe Award in Paris , ca artistul cel mai bine cotat din CBS . CBS le-a inmanat Globo de Cristal pentru ca a depasit 5 milioane de álbume vandute in intreaga lume (cu exceptie EE.UU.) decand Julio Iglesias apartine acestei companii . Era al treilea artist din lume care primea acest trofeu .
Pe 29 decembrie 1981, tatal sau Dr. Julio Iglesias Puga, a fost sechestrat de catre gruparea terorista ETA, care l-a tinut inchis in Trasmoz (Zaragoza) pana cand Politía l-a eliberat pe 19 ianuarie 1982. Asta a facut ca Julio, care era deja divortat de Isabel Preysler, sa-si mute copii in Florida, unde au stat in casa sa din Miami Beach.
In 1982 doboara recordul in Japonia 1.200.000 de exemplare vandute din albumul sau De Nina a Mujer in 6 luni si este numit Brightest Hope – Male Vocalist de catre Comitetul national de Succese din Japonia . De asemeni in acelasi an doboara recordul de vanzari in Brazilia este vorba de multi-platino, mai mult de 2 milioane de exemplare vandute si mai mult de 80.000 persoane care au participat la concertul desfasurat pe stadionul Flamengo din Río de Janeiro.
In acest an ( 1982 ) cantecul sau Beguin the Beguine este numarul unu in Marea Britanie si ii fac intrarea pentru 5 concerte in Royal Albert Hall din Londra . O statuie a lui Julio Iglesias, din ceara , in marime naturala , se gaseste in muzeul proaspat inugurat , Grevin din París. Revista spaniola „Cambio 16” il va numi Personalitatea deceniului

Albumul sau Momentos lansat in 1982 va ocupa prímele locuri in peste 90 de tari si va fi nominalizat pentru un Grammy Award la categoría Album Pop Latin. Si in acest an face turnee in Europa, América Latina si África si debuteaza in únele localitati (sustine pentru prima data 14 concerte in Las Vegas) . De asemeni participa la un “omagial “ Bob Hope in Washington, la acest concert asistand si de Ronald Reagan cu sotia.
In 1983 la París, Julio Iglesias primeste singurul si unicul Disc de Diamant dat de Guinness Buck pentru recordul de vanzari de discuri in cele mai multe limbi, mai mult decat orice alt artist in istoria muzicii , 100 milioane de copii in sase limbi si tot atunci , Jacques Chirac, il decoreaza cu Medalia Parísului .
In anul 1983 este primit de catre regele Juan Carlos I si Dona Sofía de Grecia si va da un spectacol pe el Camp Nou din Barcelona, in fata a 80.000 persoane . Tot in 1983 in SUA primeste Discul de Aur pentru vanzari de peste 850 mii de exemplare din albumul sau Julio. Canta cu Willie Nelson la Festivalul de Muzica Country din Nashville, Tennessee. Este invitat special la Spectacolul Omagial Kirk Douglas in Los Ángeles. Participa in 3 programe ale lui Johnny Carson si in prográmele lui Solid Gold si in Show-ul lui Merv Griffin. Este invitat de Casa Alba pentru a participa la Concertul de Craciun la Washington alaturi de Presedintele Ronald Reagan, sotia sa si Andy Wiliams.
In 1984 a semnat un contract mondial de publicítate si promotie cu Coca-Cola si a lansat primul sau disc in engleza 1100 Bel Air Place, din care se vor vinde 8 milioane de copii in toata lumea . In SUA acest álbum a fost multi platinium , vanzandu-se in 4 milioane de exemplare . Discul continea si melodia To all the girls I’ve loved before cantata in duet cu Willie Nelson. Pentru aceast cantec au fost nominalizati la 2 categorii in Country Music Awards . Castiga premiul single-ul anului . Albumul mai continea si single-ul All of you, cantat in duet cu Diana Ross.
Pe parcursul anului 1984 a avut 6 discuri simultane in Billboard 200 a albumelor cel mai bine vandute in SUA , lucru pe care numai The Beatles si Elvis Presley il mai reusisera . S-au epuizat tóate locurile pentru cele 10 seri de concert in amfiteatrul Universal din Los Ángeles in numai 2 ore , si tóate locurile pentru cele 8 concerte la Radio City Music Hall din New York. In Los Ángeles, i-a inmanat lui Michael Jackson premiul Grammy pentru cea mai buna melodie a anului . A fost invitat la Casa Alba pentru o cina oficiala data in onoarea Presedintelui Frantei , François Mitterrand. A coprezident in acel an , Sprint (“Special Preventive Research, Intervention and New Technology for Children at UCLA”) o organizatie caritabila care se specializaze in chirurgia pre-natala si in investigarile sale .
In 1985 s-a retras sa traiasca in Bahamas timp de un an si sa-si pregateasca albumul Libra. In timpul acestui an a participat la un tele-maratón pentru ajutorarea victimelor cutremurului din México. A organizat si a participat la un tele-maratón pentru a aduna fonduri in folosul victimelor dezastrului produs de eruptia vulcanului Nevado del Ruiz, din Armero, Colombia. A participat la inregistrarea melodiei Cantaré, Cantarás , alaturi de numerosi artisti pentru fundatia filantrópica “Hermanos” care ajuta copiii din America Latina , Caribe si África. De asemeni a condus o campanie impotriva drogurilor in Franta .
Pe 7 noiembrie 1985, Julio Iglesias a primit o stea pe Hollywood Walk of Fame .
In anul 1986 , a cantat cu Plácido Domingo si Charles Aznavour (dirijati fiind de Zubin Mehta) in Lincoln Center din New York, la sarbatorirea Centenarului Statuii Libertatii. A organizat si a participat la Spectacolul Omagial dedicat lui Don Pedro Vargas in México, cu ocazia celei de-a 80 aniversari .
A cantat in 1986 cu Frank Sinatra intr-un concert umanitar in beneficiul Spitalului pentru Combaterea Cancerului din Palm Springs, California si a inaugurat alaturi de Willie Nelson concertul Farm Aid, in vederea ajutorarii fermierilor din SUA . Este numit in acest an presedinte onorific al Asociatiei Americane de Combatere a Distrofiei Musculare si a participat la un concert , in Los Ángeles, in beneficiul Fundatiei Ford pentru copii abandonati .
In timpul anului 1986 realizat un turneu in Japónia si unul pe parcursul a 5 luni in SUA , unde a cantat in 93 de concerte in 47 de orase in fata a 550 mii de persoane in 140 de zile . Dintre acestea , 45 mii de persane in Rodeo din Houston. Tot din 1986 este copropietar al unei echipe de baschet : Miami Heat din NBA.
In 1987, Bravo Award, ii inmana lui Julio Iglesias premiul Vida ca fiind cea mai mare figura a muzicii latine .
In 1988 a lansat cel de-al doilea álbum al sau in engleza Non Stop , álbum care includea cantecul My Love. , cantat in duo cu Stevie Wonder. In 1988 Julio Iglesias a castigat premiul Grammy la categoría Cel mai bun interpret Pop Latino al anului 1987 pentru albumul Un Hombre Solo. De asemeni a fost Artistul Anului pentru Premiile Aplauso’92, oferite de emisiune Miami FM92. A fost numit Fiul orasului Villareal, si tatal Anului de catre Asociatia americana “The Father’s Day Council”.
A realizat un turneu mondial de concerte prin SUA si alte 22 de tari . Intre ele aflandu-se si China, unde a avut primul sau turneu promotional si s-a transformat in primul artist international care a avut un spatiu dedicat numai lui , in direct , la televiziunea nationala din Beijing, cu o audienta estimata la 400 milioane de telespectatori . A cantat in duet : To all the girls I’ve loved before cu prezentatoarea programului . Intre tarile unde a concertat in 1988 a fost si Filipine , unde a vizitat-o pe presedinta acestei tari : Corazón Aquino, cu ocazia concertului sau din Manila . A cantat traditionala melodie Dahil sa ‘yo. In Spania a celebrat 20 de ani de cariera artística in” plaza de toros “ din Benidorm.
Concertul sau a fost deschiderea oficiala a expozitiei Universale din 1988 ce a fost sarbatorita la Brisbane, Australia si a fost cap de lista la Ceremonia De Deschidere a Jocurilor Olimpice de la Seúl 88 din Corea. De asemeni a cantat si la Royal Command Performance din Londres, eveniment la care au fost prezente Regina Isabel II si Printesa Anne.
In timpul anului 1988 a participat la proiectul Aventura 92 pentru a le oferi copiilor spanioli posibilitatea de a face aceeasi traversare pe care a realizat-o Cristofor Columb . In 1989, Julio Iglesias este numit de catre UNICEF ca Reprezentant Special pentru manifestarile artistice destínate strangerii de fonduri in toata lumea . Tot in acest an i-a fost inmanat titlul de “Profesor Internacional Honorario de Música” de catre “The New World School of the Arts in Miami”, de altfel a fost creeata o bursa care-i poarta numele si care este inmanata in fiecare an unui student .

In anul 1989 a lansat albumul ‘Raíces in care erau incluse selectii din cantece “ clasice “ spaniole , italiene , franceze si portugheze . De asemeni a inregistrat alaturi de Plácido Domingo cantecul Sonadores de Espana. Julio Iglesias a primit si o “stea “ in Nagoya . In timpul lui 1989 a realizat un turneu mondial care includea si 10 zile in uniunea Sovietica . De asemeni a primit in 1989 premiul “Artistul Anului “ alaturi de Clint Eastwood si Bette Davis premiul fiind decernat de catre “The American Cinema Awards”.
In 1990 a lansat cel de-al treilea álbum al sau in engleza „Starry Night”, care a fost foarte apreciat de critica. Tot in acest an a fost invitat la importante posturi de televiziune din SUA in cadrul unor programe ale unor vedete ale televizunii americane ca : Oprah Winfrey, Arsenio Hall, Live with Regis si Kathie Lee si Joan Rivers . In acest an va realiza un turneu in Asia , ale carui beneficii au fost dónate UNICEF-ului . In 1990 a primit Premiul Rudolf Valentino alaturi de Robert Mitchum si Jane Wyman.
Julio Iglesias intalneste si dragoatea care- i va schimba stilul de viata si va reveni la o viata familiara normala . Personificarea acesteia era Miranda Johanna Maria Rijnsburger (nascuta pe 5 octombrie 1965, Leimuiden, Olanda ), o frumoasa fotomodel olandeza . Prima oara cand s-au vazut a fost pe 5 decembrie 1990 in aeroportul din Jakarta, Indonesia. Julio Iglesias i-a zis unui prieten : „aceasta fetiscana va fi sotia mea „.

Miranda Rijnsburger raspunse atentiei eternului romantic si asa pe data de 7 septembrie 1997 s-a nascut cel de-al patrulea fiu : Miguel Alejandro , iar in 3 aprilie 1999, Miranda a nascut cel de-al doilea copil , Rodrigo. Doi ani mai tarziu pe 1 mai 2001, se vor naste si cele doua gemene Victoria si Cristina, in Mount Sinai Hospital din Miami.

Pe 5 mai 2007 s-a nascut la Miami al cincilea copil al perechii : Guillermo. Miranda a fost in toti acesti ani , tovarasa, confidenta si prietena din umbra . Miranda, un torent de tinerete , simplitate si discretie , fara de care –marturiseste cantaretul –n-ar fi putut sa traiasca . Este persoana care a transformat casa intr.-un camin, cea care i-a permis sa fie din nou tata.
Julio a prezentat in 1992 in Santo Domingo albumul sau “Calor” care a fost lansat pe piata in cinci editii : in spaniola , francesa , portugheza , italiana si germana . Discul a a primit numeroase premii in toata lumea . A primit in 1992 titlul de „Espanol Universal” in Florida, din partea Camerei de Comert Spaniola din SUA si Junta de Galicia l-a numit Embajador Cultura del Jacobeo 93 .
In 1993 a inregistrat “Summer Wind” cu Frank Sinatra si a realizat un turneu prin SUA . De altfel a fost nominalizat la Premiile Grammy la categoría Cel mai bun Album Pop Latino pentru „Calor” si a fost insarcinat sa inchida Jocurile est Asiatice 1993, cantand in Mandarín “La paloma” in duet cu faimoasa cantareata chinezoaica Wei Wei.
Si-a prezentat in 1994 in fata intregului París albumul sau „Crazy”, pentru care a fost apreciat de critica mondiala . In disc apar colaborari sau cintece in duet cum ar fi : “When You Tell Me That You Love Me” cu Dolly Parton, sau “Fragile” cu Sting. In Taiwán, Debby Chang, Miss China 1988, ii inmaneaza un dublu disc de platina pentru vanzarile la discul sau si Susan Kim, de la Sony Corea, ii inmaneaza premiul pentru mai mult de 340 mii de discuri vandute in aceasta tara .

In mai 1994, a participat la 2 episoade din faimosul serial “General Hospital” invitat de Ricky Martin, si in care Julio s-a interpretat pe el insusi .
Albumul “La Carretera” a fost lansat in 1995 in patru editii : castellana , franceza , portugheza si italiana si l-a facut sa fie primul artist , care , in Spania , dupa o zi de vanzari a obtinut discul de platina . A fost sarbatorit in 1995 la Beijing de catre Guvernul Chinei ca primul strain in istoria acestei tari care a primit Golden Record Award.

De altfel pe 18 mai 1995 a fost castigatorul , Premiului Excelencia, care ii onoreaza anual , pe cei care prin prestatia lor au contribuit la raspandirea si pretuirea muzicii latino . Acest premiu i-a fost decernat lui Julio Iglesias in cadrul ceremoniei de inmanare a premiilor Lo Nuestro al canalului Univision.
In 1996 albumul sau “Tango” a obtinut 35 de discuri de aur si multi-platino in toata lumea . In acest a fost nominalizat la un premiu Grammy la categoría cel mai bun Álbum Pop Latino pentru „La Carretera”. Acest disc a primit premiul Billboard pentru cel mai bun Álbum Pop Latino al anului . Tot in 1996, postul de radio spaniol Cadena Dial ii inmana Premio Dial al anului si Julio a fost omagiat prin programul mexican “Siempre en Domingo”, prezentat de Raúl Velasco, unde diferiti artisti au venit si au cantat in duet cu el . Pe 8 septembrie, in Hotel Fontainebleau din Miami, primi prestigiosul premiu Pied Piper de ASCAP’s la a cincea aniversare a Los Premios de la Música Latina, Premiul ASCAP (Societatea Compozitorilor , Autorilor si Publicistilor ) cea mai prestigioasa distinctie care poate fi data unui artist . Pentru prima oara a aceasta distinctie a fost decernata unui latino . Iglesias a fost de asemeni sarbatorit in acea noapte si de primarul din Miami, Joe Carollo, care a proclamat ziua de 8 septembrie ca ziua ” Julio Iglesias” . A fost invitat la Gala organizata in onoarea Presedintelui Statelor Unite , Bill Clinton . Si-a lansat noul sau disc „Noche de Cuatro Lunas” pe 19 iunie 2000. Cu un stil diferit , o sonoritate mai latino si mai daruita ca niciodata , Julio Iglesias conteaza pentru acest álbum pe compozitori ca Estéfano, Alejandro Sanz, Robi Draco Rosa , Rubén Blades si colaboreaza cu Alejandro Fernández si Daniel. Pe 6 octobrie 2000 Correos Espana emite un timbru , ca un tribut al traiectoriei sale artistice . Timbrul are o forma circulara de 33,2 mm in diametru si cu o valoare de 1,20 € . Au fost emise 650.000 de exemplare pentru uz legal .
Pe 11 septembrie 2001 in Los Angeles, la a doua editie a Premiilor Grammy Latinos organizate de Latin Academy of Recording Arts and Sciences, LARAS, Julio Iglesias a primit Premio Grammy Latino ca „Personalidad del Ano”( Personalitatea Anului )

In octombrie 2001 a lansat un álbum in italiana intitulat „Una Donna Puo Cambiar la Vita” si in Noiembrie a lansat un álbum in portugheza intitulat „Ao Meu Brasil”. Pe 13 februarie 2002, este nominalizat pentru Premiile Latin Billboard ca cel mai bun duo vocal pentru melodía „Dos corazones, dos historias” cu Alejandro Fernández.

Julio Iglesias, eternul latin-lover care încă face toate femeile să se simtă frumoase!

4 septembrie 2014
Cu o oră înainte de începerea spectacolului, Julio Iglesias ajunge în culise. E odihnit, foarte serios şi, departe de-a se fi blazat, are şi-acum acea nervozitate specifică artiştilor înainte de-a susţine un show. După ce este machiat, îi place să stea singur în cabină şi să guste o bere olandeză. Îşi aranjează bine costumul, îşi verifică butonii, îşi mai piaptănă o dată şuviţele rebele şi, cu o ultimă dregere a glasului, porneşte către scenă. De dincolo de cortină, spectatorii se agită. Aplaudă, aclamă, aşteaptă fremătând. Iar asta se întâmplă de cinci decenii încoace, fără tăgadă. La 71 de ani, Julio Iglesias are vitalitatea unui om cu cel puţin 20 de ani mai tânăr. Şi asta pentru că vuietul acela al mulţimii în delir îl încarcă cu energie. „Nu folosesc nicio oglindă, pentru că ştiu ce-mi va arăta. Pur şi simplu, mă uit în ochii oamenilor şi astfel am parte de-o oglindă incredibilă. Şi până când acea oglindă nu-mi va spune nu, voi considera că sunt la fel de tânăr“.
Cu o oră înainte de începerea spectacolului, Julio Iglesias ajunge în culise. E odihnit, foarte serios şi, departe de-a se fi blazat, are şi-acum acea nervozitate specifică artiştilor înainte de-a susţine un show. După ce este machiat, îi place să stea singur în cabină şi să guste o bere olandeză. Îşi aranjează bine costumul, îşi verifică butonii, îşi mai piaptănă o dată şuviţele rebele şi, cu o ultimă dregere a glasului, porneşte către scenă. De dincolo de cortină, spectatorii se agită. Aplaudă, aclamă, aşteaptă fremătând. Iar asta se întâmplă de cinci decenii încoace, fără tăgadă. La 71 de ani, Julio Iglesias are vitalitatea unui om cu cel puţin 20 de ani mai tânăr. Şi asta pentru că vuietul acela al mulţimii în delir îl încarcă cu energie. „Nu folosesc nicio oglindă, pentru că ştiu ce-mi va arăta. Pur şi simplu, mă uit în ochii oamenilor şi astfel am parte de-o oglindă incredibilă. Şi până când acea oglindă nu-mi va spune nu, voi considera că sunt la fel de tânăr“.

Povestea lui începe simplu, în Madrid, unde a venit pe lume ca primul copil al medicului ginecolog Julio Iglesias Puga şi al Maríei del Rosario de la Cueva y Perignat. Din partea mamei, bunicul său, José De La Cueva, a fost un faimos ziarist andaluz, iar bunica sa, Dolores de Perinan Orejuela de Camporedondo, era descendentă directă din nobilimea spaniolă. Mai mult, unchiul său, Marqués de Perinan, şi fiul acestuia au fost ambasadorii Spaniei în Anglia timp de 20 de ani. Un filon pe care Julio urma să-l completeze cu o carieră diplomatică ce urma s-o îmbrăţişeze de îndată ce absolvea Dreptul la Colegio Mayor Universitario de San Pablo din Madrid. Îi lipsea doar o semnătură pentru ca visul părinţilor lui să devină realitate, când un accident rutier a pus stavilă tuturor planurilor. Pe 22 septembrie 1963, cu o zi înainte să împlinească 20 de ani, maşina în care el şi prietenii lui se întorceau de la o petrecere, la două noaptea, a fost implicată într-un accident. Printr-un miracol, toţi au scăpat cu viaţă, dar medicii au fost rezervaţi în privinţa şanselor lui Julio de-a mai merge vreodată.

O veste care l-a tulburat foarte tare pe tânărul absolvent de drept, îndrăgostit de fotbal, care-şi vedea ruinate şansele de-a mai împărţi vreodată vestiarul cu Velázquez, Ramón Moreno Grosso, De Felipe, Luís Costa, Espejo ori Hernández în selecţionata secundă a echipei Real Madrid. Timp de doi ani a fost semiparalizat, iar depresia pusese stăpânire pe el. În lungile sale conversaţii despre soartă şi menirea omului în viaţă cu Eladio Magdaleno, un tânăr infirmier care avea grijă de el, vorbea despre dezamăgirea de-a nu fi reuşit să-şi împlinească visele. Iar Eladio, intuind că are nevoie şi de un altfel de ajutor, i-a dăruit o chitară ca mijloc de terapie. Practic, acela a fost momentul în care Julio şi-a descoperit o nouă pasiune şi un nou ţel în viaţă. Şi, în timp ce recuperarea sa se desfăşura sub atenta coordonare a tatălui său, în clinicile din Torremolinos, Málaga, Benidorm şi Alicante, el compunea melodii, pe care le nota pe bucăţi mici de hârtie, cu texte din poezii de-ale sale.

La capătul celor doi ani de chin, după recuperarea sa completă, Julio şi-a dorit să înveţe engleza, aşa că a plecat la Cambridge. Acolo, în weekenduri, cânta în Air Port Pub diverse coveruri după Engelbert Humperdinck, Tom Jones şi Beatles. Tot aici avea s-o întâlnească şi pe Gwendolyne Bollore, cea care i-a devenit logodnică şi muză în acelaşi timp. Cântecele sale, rămase încă în sertarul cu secrete, aveau să fie auzite prima dată în biroul unui case de producţii muzicale, al cărei administrator l-a încurajat să şi le interpreteze singur şi să participe la festivalul de la Benidorm. Succesul lui neaşteptat, cu melodia „La vida sigue igual“, compusă în perioada convalescenţei, l-a adus în atenţia celor de la Columbia Records, care l-au ajutat să pătrundă în topurile spaniole.

La nici un an de la acea experienţă, Julio Iglesias ajungea pentru prima oară în România, la Festivalul Cerbul de Aur de la Braşov, prin intermediul unui român. „În 1969, când Valeriu Lazarov, prietenul meu de suflet de care îmi este nespus de dor, m-a adus la Braşov, eram la prima participare la un festival din străinătate“, îşi aminteşte el cu nostalgie. „De la Valeriu am învăţat foarte multe. Am colaborat adesea, în perioada în care el lucra pentru televiziunea spaniolă. Era un profesionist de excepţie, foarte exigent şi cu un talent înnăscut pentru televiziune. Lui îi datorez primul contact cu România şi multe lucruri esenţiale pe care mi le-a transmis, legate de profesie“, spunea anul acesta, înainte de concertele de la Galaţi şi Bucureşti, cel care, în cele cinci decenii scurse de la acel moment, a devenit cel mai de succes artist latino din toate timpurile, potrivit Sony Music.

O carieră de-a lungul căreia mass-media nu i-a contabilizat doar succesul internaţional şi premiile aferente, ci şi iubirile, care n-au fost deloc puţine. Mai mulţi ani, s-a zvonit că spaniolul ar fi avut o agendă secretă, în care a notat numerele de telefon şi numele femeilor cu care s-a iubit în dormitor. 3.000 la număr! Manechine, femei obişnuite, dar şi femei de succes. Printre ele şi Priscilla Presley. Anul acesta, presa spaniolă a prins de veste că agenda roşie, gravată cu iniţialele artistului, s-ar afla în posesia fostului lui impresar, Alfredo Fraile. „Cei care au spus că m-am culcat cu peste 3.000 de femei le-au numărat, probabil, doar pe cele până în 1976, pe cele de după au uitat să le pună la socoteală!“ a fost replica lui Julio. Dar tot el recunoaşte că: „Iubirea e ca vinul. E bine când îl guşti, dar după ce bei o sticlă întreagă ai dureri de cap“.

Iar după ce a cunoscut-o pe Miranda Rijnsburger, în 1990, în aeroportul din Jakarta, Julio n-a mai avut ochi decât pentru ea. Se spune că atunci când a văzut-o, cântăreţul i-a spus unui prieten că aceasta va fi soţia lui. Culmea e că fostul fotomodel olandez a fost greu de convins să poarte verigheta lui, acceptând să ajungă la altar abia după 25 de ani de relaţie şi cinci copii. „Miranda e dragostea mea, partenera mea, prietena mea, confidenta mea, sprijinul meu constant şi necondiţionat. Când eşti alături de femeia pe care o iubeşti, viaţa ta capătă un sens special“, spune cel despre care s-a afirmat nu o dată că s-a dedat consumului de droguri şi partidelor de sex în grup. Acuzaţii care au fost repuse pe tapet chiar la un an de la căsătoria lui cu Miranda, în 2011, în biografia „Muñeca de trapo. Mi vida con Julio Iglesias“ a lui Vaitiare Hirshon- Asars, un fost model tahitian care s-a iubit cu Julio în anii ’80 timp de şase ani. Femeia, pe vremea aceea doar o tânără imatură, descoperise „în spatele artistului seducător, un bărbat gelos, manipulator, terorist şi dependent de excesele de orice fel“. Julio, însă, rămâne la fel de senin: „Nu regret nimic. Viaţa mea a fost o viaţă de vis. De 20 de ani încoace s-au schimbat multe. Am mai puţin păr, dorm şase ore în loc de opt, pentru că în fiecare dimineaţă copiii îmi dau trezirea, şi am încetat să număr zilele. Acum număr orele, minutele, clipele pe care le trăiesc, pentru că-mi rămân tot mai puţine“.